marți, 29 martie 2011

Montarea conductelor de canalizare a apelor meteorice


Apele meteorice ( pluviale ) provin din ploi sau din topirea zapezii de pe acoperisuri terase ,platforme industriale sau /si curti interioare. Amplasarea si montajul a conductelor pentru evacuarea apelor meteorologice depinde de forma acoperisului si de schema de canalizare adoptata.La cladirile cu invelitori in panta apa este captata in jgheaburi montate pe perimetrul acoperisului si transportata prin burlane exterioare , la canalizarea exterioara ori la o rigola pentru scurgere. Schema va cuprinde jgheabul , din jgheab apa se scurge in receptor ,apoi  prin burlanul vertical la canalizarea exterioara stradala. La  0.5 m deasupra solului se va monta  o piesa de curatire. 

 La cladiri cu terasa ,apele meteorologice ( pluviale ) sunt colectate prin receptoare fara garda hidraulica. La montarea receptoarelor in invelitoare trebuie sa se asigure o etanseitate perfecta ,pentru a nu se produce infiltratii de apa intre corpul receptoarelor si invelitoare.Receptoarele in mod obligatoriu sunt prevazute cu gratar pentru retinerea frunzelor ,crengilor,hartiilor,etc.Pe coloanele de apa pluviale se monteaza piese pentru curatire la primul si la ultimul nivel al cladirii.De fapt schema va cuprinde in mod obligatoriu receptoarele care colecteaza apa de ploaie de pe toata suprafata ,conductele de legatura de la receptoare la coloane,conductele orizontale de legatura de la coloane la caminul exterior de canalizare care este uneori comunsi pentru racordarea canalizarii interioare a apelor uzate menajere,precum si piese de curatire.

Obligatoriu acoperisurile,,terasele cladirilor civile si industriale ,dar si platformele industriale sunt prevazute cu pante de scurgere catre receptoarele de ape meteorice.Reteaua de canalizare a apelor pluviale este separata de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere ,racordarea acestora fiind posibila numai in caminul exterior al cladirii. Aceasta separare este obligatorie deoarece in cazul unor ploi de scurta durata dar de intensitate mare ,in conductele de canalizare a apelor pluviale se poate stabili regimul de curgere sub presiune si orice legatura intre aceste conducte si reteaua de canalizare a apelor menajere ar duce la inundarea cladirii ,prin obiectele sanitare.Daca exista si receptoare de ploaie care sunt amplasate pe terase utilizate ,coloanele de scurgere pentru apele de ploaie sunt prevazute cu sifoane amplasate astfel  incat sa fie ferite de inghet. Uneori  evacuarea nu se face prin exterior cu ajutorul burlanelor , cand forma acoperisului impune colectarea apelor in interior sau cand acoperisul fara pod permite topirea zapezii cu pericol de accidentare sau de deteriorare a constructiei  si atunci se adopta o alta metoda prin care apa de pe terasa va fi evacuata conform schemei descrisa mai sus dar cu urmatoarele diferente si anume :
- burlanele din tabla, verticale , devin conducte si nu se mai pozeaza  pe fatade ci in interiorul cladirilor pe fata interiora a peretilor sau a stalpilor.
    
1974   Stefan Vintila - Horia Busuioc       Instalatii tehnico sanitare si de gaze                                                                                     

luni, 28 martie 2011

Lucrari specifice la executarea instalatiei interioare de canalizare menajera


Lucrari specifice la executarea instalatiei interioare de canalizare menajera


Montarea colectoarelor orizontale 

Montarea colectoarelor orizontale se face aparent sau / si  ingropat.In cladirile care au subsol tehnic  tuburile de canalizare se monteaza aparent pe console si bratari metalice.In cazul in care cladirile nu au subsol tehnic ,dar au terenuri normale ,montarea se va executa montarea colectoarelor  orizontale de scurgere ingropata in pamant sub pardoseala parterului.Daca terenul este macroscopic adica sensibil la inmuiere atunci  montarea colectoarelor de scurgere orizontale de sub pardoseala parterului se va executa in canale de beton pentru  interventii si controale.

Probleme care trebuie in mod obligatoriu rezolvate  in timpul montajului conductelor orizontale : 

1.respectarea pantei de scurgere prevazuta in proiect

2.verificarea stricta a corespondentei dintre cota de iesire a conductei din cladire si cea a canalizarii 
exterioare.

Colectoarele orizontale se amplaseaza la partea inferioara a instalatiei de canalizare si sunt deci primele conducte de canalizare menajera  din instalatia care se monteaza, tinand seama ca orice fel de cladire se executa de jos in sus.Dupa conducta colectoare se va monta coloana si la final legaturile la obiectele sanitare,deci montajul se va face in sens invers curgerii.Pe colectorul orizontal in dreptul fiecarei coloane se va monta cate o ramificatie prin care se face legatura dintre coloanele verticale de scurgere si colector.Pe colectoare se monteaza ramificatii,piese de curatire si coturi.Ramificatiile racordeaza la colector coloanele .Racordarile coloanelor se vor executa cu ramificatii avand unghiul de 45° ,in acest fel se elimina pericolul de infundare deoarece odata montate nu se mai poate umbla la ramificatii.Se admit ramificatii numai in cazuri exceptionale cu unghiul de 70° ( 67° 30’ - in cazul  in care materialul este PP )
In acest caz ,pe conducta principala ,dupa fiecare ramificatie se monteaza un tub de curatire asezat in camine de vizitare.Deoarece ramificatiile duble favorizeaza  infundarile ele nu se vor utiliza pe colectorul orizontal.Piesele de curatire se monteaza la schimbarile de directie ,la punctele de ramificatie cu posibilitati de infundare si pe trasee rectilinii la distante intre 6 si 15 m.Coturile si reductiile se monteaza la schimbarea directiei respective sectiunii conductelor.Coturile conductelor colectoare trebuie sa fie cat mai largi ; nu se vor prevede schimbari de directie cu unghiuri mai mari de 45°.

Montarea coloanelor de canalizare menajera

Coloanele se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatie la 45° sau in T ,montate pe conducta colectoare.Piesele de curatire se prevad la fiecare doua nivele dar obligatoriu la primul si la ultimul etaj.Pentru coloanele ingropate sub tencuiala sau mascate in rabit se lasa posibilitatea de vizitare la capacul tuburilor de curatire.Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 800 de mm deasupra pardoselii finite a etajului respective ;in acest fel in cazul desfundarii coloanei ,apa de scurgere nu inunda etajul prin tubul de curatire si se poate dirija din obiectul sanitar in ramificatie la coloana.In cazul conductelor colectoare montate sub plafonul subsolului ,tubul de curatire de la parter serveste si pentru curatirea conductei colectoare.Pozitia optima de fixare a bratarii in care sunt prinse coloanele este sub mufa ,unde datorita formei tubului ,bratara fixeaza bine conducta.

Montarea legaturilor de scurgere ale obiectelor sanitare

Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare la coloane pot fi montate astfel :
-de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare ,aparent,ingropat sau mascat  dupa cum sistemul constructive sau gradul de confort permite.
-ingropat in grosimea pardoselii ,solutie utilizata in cazul grupurilor sanitare.Tronsoanele de canalizare îngropate sub pardoseala se vor poza pe un pat si umplutura de nisip, umezit si bine compactat, cu respectarea pozitiei si pantelor din proiect.
-sub planseul pe care este montat obiectul sanitar ,aparent sau mascat de o grinda falsa din rabit. La traversarea planseelor din beton armat, se vor folosi golurile prevazute prin proiect  si a pieselor de trecere.


BIBLIOGRAFIE :      

1974   Stefan Vintila - Horia Busuioc       Instalatii tehnico sanitare si de gaze                                                                                     

joi, 24 martie 2011

Memoriu tehnic

1. OBIECTUL PROIECTULUI

  Prezenta lucrare  intocmita la nivel de proiect pentru detalii de executie rezolva problema instalatiei de incalzire in locuinta  unifamiliala cu parter si etaj. Cladirea va fi dotata cu o instalatie de incalzire pentru asigurarea cerintelor de confort , functionalitate si siguranta in accord cu normele in vigoarte.
     
La adoptarea solutiei tehnice s-a avut in vedere cerintele de :
  •  Rezistenta , stabilitate si fiabilitate
  • Siguranta la foc
  • Siguranta in exploatare
  • Igiena, sanatatea si protectia mediului
2. BAZA DE PROIECTARE

  La baza intocmirii proiectului au stat urmatoarele normative , standarde si documente de referinta :
-         Planurile de arhitectura
-         SR 1907/1-97 Calculul necesarului de caldura
-         Indicativ I 13-94 ” Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala “ aprobat de M.L.P.A.T cu ordinul nr.19N din 07.07.1994 editat in Buletinul Constructiilor vol. 12/1994.
-         Catalogul de produse Romstal - Catalog Termo
-         Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii
-         Normele Generale de Medicina Muncii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       3. SOLUTIA TEHNICA   

Instalatia de incalzire cu apa calda a fost proiectata pentru compensarea pierderilor de caldura prin elementele de constructie spre exterior in anotimpul rece,in vederea asigurarii unor temperaturi interioare constante in incaperile deservite de instalatie.
Agentul termic de incalzire este asigurat de doua microcentrale  care se afla  in CentralaTermica este amplasata la parter in bucatarie.
Prin intermediul unor distribuitoare doua  la parter si doua la etaj  si care sunt racordate la microcentrala  vor alimenta cu agent termic toate radiatoarele conform schemei  si planurilor din proiect.Agentul termic va fi apa calda 80/65ºC.
 
Conductele  vor fi de tip PPR AQUATHERM  izolate termic.  Distributia se va face in pardoselile tuturor incaperilor. Instalatia de incalzire va asigura si pregatirea apei calde menajere .  
     Eliminarea aerului la umplerea instalatiei cu apa este prevazuta sa se faca prin ventile de aerisire  automate in incaperi cu exceptia grupurilor sanitare unde se vor prevede ventile de aerisire manuale.

4. BREVIAR DE CALCUL

      Premize privind calculul necesarului de caldura intocmit conform SR 1907/1-1997.
Temperatura exterioara de calcul te = -15º C pentru judetul Dambovita a fost adoptata din   SR 1907/2-97.
a)      Temperaturile interioare au fost alese conform SR 1907/2-1997.
b)      Rezistentele la transfer termic “ R “ al elementelor de constructie si indicii de masivitate termica  “ m” s-au calculate conform SR 1907/1-1997 si                         STAS 6672/3-89 de calcul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirilor.
c)      Cladirea s-a considerat permeabila , iar valoarea coeficientuluide infiltrare “i “ s-a
ales din SR 1907/1-1997.
d)      Cladirea este amplasata in Dambovita , in zona II de actiune a vantului.
e)      Pierderi de caldura
S–au calculat pierderile de caldura pentru fiecare incapere in parte in conformitate cu prevederile STAS 1907-94 .
Pentru rezistentele termice ale materialelor de constructii s-au avut in vedere prospectele tehnice ale furnizorilor si prevederile Normativului C107/1998.
Rezultatele sunt inscrise in tabelul centralizator.

 Dimensionarea corpurilor de incalzire
La dimensionare s-a admis ca temperatura agentului termic sa fie 80/65ºC.
Puterea termica nominala unitara a fiecarui corp s-a luat din catalogul ROMSTAL 2008.
In tabelul centralizator s-a indicat numarul de elementi ,inaltimea ,latimea si puterea termica pentru corpurile prevazute in fiecare camera.
                                                                                                                                                     
5. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ

5.1 Cerinte de montaj
Instalatia de incalzire cu apa calda ( 80 º C- 65 º C) se va monta dupa terminarea lucrarilor de constructii si arhitectura .La montaj se va respecta  Normativul I13-1994.                     Dupa terminarea montajului instalatia va fi supusa testelor de verificare respectand capitolul 23  Normativul I13-1994.  

Distributiile  din pardoselile incaperilor se vor face de la microcentrale la distribuitoare – colectoare si de la distribuitoare- colectoare la radiatoare dintr-o singura bucata.

5.2    Cerinte de probe
Dupa finalizarea montajului se va face o inspectare vizuala a instalatiei de incalzire , pentru a constata corectitudinea montajului .
Dupa efectuarea ultimelor remedii ( daca este cazul ) instalatia de incalzire va fi supusa conform Normativului  I13-1994.la probele :
  • Proba de presiune la rece
      Proba de presiune la rece va fi de 5 bar.
      Are ca scop verificarea hidraulica la temperatura ambianta a rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei.Rezultatele probei la rece se consemneaza in procese verbale. Proba de presiune la rece se executa inaintede finisarea elementelor instalatiei sau de mascarea lor.La proba de presiune finala nu se va admite nici un fel de pierderi de apa din system.( nici la nivel de picatura )
        Proba se executa in perioada de timp cu temperature ambianta mai mare de +5grd.C.
       In vederea executarii probei la rece , se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de inchidere si reglaj.
        Inainte de proba la rece , instalatia va fi spalata cu apa potabila.
        Proba de presiune la rece se executa cu apa din reteaua de apa potabila din incinta.In timpul umplerii cu apa a instalatiei se vor lua masuri pentru eliminarea aerului , iar ridicarea si coborarea presiunii trebuie sa se faca continuu si fara socuri.
         Se verifica comportarea instalatiei la proba la rece imediat dupa punerea sub presiune , prin controlul etanseitatii si rezistentei tuturor imbinarilor , sau prin examinare vizuala.
         Masurarea presiunii de proba va incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune, prin citire la intervale de 10 minute , timp de 3ore.
  • Proba la cald , la temperatura si presiunea de functionare.
                 Are drept scop verificarea etanseitatii , a modului de comportare a elementelor    
      instalatiei  la dilatare – contractare si a circulatiei agentului termic.
                  Proba la cald se va efectua inaintea finisarii , mascarii sau inchiderii elementelor instalatiei , dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece.
                 Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei.
                 Reglarea instalatiei se va face cu ventilele de reglaj retur prevazute la fiecare corp de incalzire.
                  Punerea in functiune a grupului termic se va face in prezenta delegatului firmei furnizoare a echipamentului care va verifica montajul si va regla  instalatia de automatizare.
Proba la cald comporta doua faze :
                Faza  I
                Dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect , se ridica temperature ei la 50ºC si se mentine la aceasta temperatura in limitele unei variatii de 5ºC.Daca instalatia este in circulatie cu pompe , acestea se vor pune in functiune.
              Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire, constatand cu mana sau cu termometru temperatura la partea superioara si la partea inferioara a corpului de incalzire .Nu se admit diferente vmai mari de ±5ºC intre corpurile de incalzire.Lipsa de uniformitate a incalzirii ( daca e cazul ) se corecteaza prin robinetele de reglaj.
              Faza  II
            Se ridica temperatura agentului  termic la valoarea nominala ( in limitele a ±5ºC) si se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari , corpuri de incalzire si armaturi
             Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei.
             Se examineaza toata instalatia pentru a se controla etanseitatea.Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperature ambianta , se procedeaza la o noua incalzire , urmata de un control identic cu cel descris mai sus.
              Daca nici la a doua incalzire instalatia  nu prezinta neetanseitati si functioneaza in conditii normale , proba se considera corespunzatoare.
              Dupa efectuarea probei , instalatia se goleste , daca pana la intrarea in functionare exista pericolul de inghet.
  • Proba de eficacitate
            Aceasta  se va face la instalatia de incalzire prin masuratori efectuate in incaperi indicate de beneficiar.
  • Proba de eficacitate se face cu intreaga instalatie in functiune , in conditii normale de exploatare, la temperaturi scazute ale aerului exterior .
            Proba de eficacitate consta in masurarea temperaturii aerului in incaperi, cu termometre avand o sensibilitate de 1/10grdC.In paralel se vor masura de asemenea , temperaturile aerului exterior si ale agentului termic atat pe tur cat si pe retur , verificandu-se corelarea acestor parametric conform graficului de reglaj calitativ.
             In incaperi , masurarea temperaturii se va face in zona cu prezenta curenta a oamenilor , la o inaltime de maxim 1m.
             Pe durata probei de eficacitate de 24 ore , masuratorile se vor face la intervale de cel mult o ora , daca nu se folosesc aparate de inregistrare.
             Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperatura aerului interior corespunde celor  prevazute in proiect , cu abateri de              -0,5grdC…+1grdC.