Ordonarea conductelor pe trasee commune

acelasi fluid au acelasi traseu.In asemenea cazuri conductele se ordoneaza pe suporturi commune sau individuale ,fiind asezate in plan orizontal sau vertical.Mai multe conducte astfel montate formeaza o plasa orizontala sau verticala dupa caz.

- Plasele orizontale se utilizeaza pentru montarea conductelor in subsoluri ,canale tehnice,statii de hidrofor, acolo unde prinderea lor se poate realiza de planseu sau pardoseala fara a deranja intr-un fel circulatia.

Cazul unui sustinator pentru conducte montate in plasa orizontala de planseu pentru o conducta

In jurul conductei se prind mai multe  bratari .De fiecare bratara se prinde o tija de un capat iar celalalt capat se prinde de o sina incastrata in planseu.Prinderea se face prin intermediul unui surub cu saiba .Bratarile se monteaza la anumite distante egale in functie de diametrul conductei si temperatura agentului vehiculat.Se va colabora cu inginerul de rezistenta in acest sens deoarece el stie daca planseul poate suporta aceste eforturi suplimentare care apar o data cu montajul conductelor .Din stas-ul de instalatii sanitare se poate evalua corect  distantele de montaj ale bratarilor.Daca nu se respecta aceste distante exista pericolul real de producere a sagetii ( fenomen de incovoiere ); cu alte cuvinte conducta + fluidul transportat  +  eventuala izolatie dau impreuna o greutate totala care in situatia in care nu se respecta distantele de montaj intre bratari ( din STAS ),pot produce ruperea conductei.Daca sunt mai multe conducte de diametre diferite atunci pentru fiecare conducta se va lua separat distantele intre bratari conform stas- lui de instalatii sanitare.

-Plasele verticale se monteaza pe pereti ,in culoare ,de-a lungul stalpilor din intreprinderile industriale.Aceste plase au avantajul ca lasa libera inaltimea de trecere in zona respectiva si ca se executa usor.Conductele care transporta fluide calde se grupeaza pentru a fi izolate in comun si se amplaseaza tot in partea de sus a plasei ,pentru a nu incalzi prin radiatie si convectie conductele  alaturate.

Distantele intre izolatiile a doua conducte sau dintre conductele neizolate asezate in plase orizontale trebuie sa fie intre 40÷80mm. 

Asigurarea preluarii dilatarilor

Ca urmare a diferentelor de temperatura ,conductele dintr-o instalatie se dilata sau se contracta.Pentru preluarea acestor alungiri sau scurtari ale conductelor se vor monta compensatoare de dilatare construite in mon special.Este posibil ca si prin  montarea conductelor sa se realizeze preluarea dilatarilor,fara compensatoare.Acest mod de montare asigura deci “ compensarea naturala a dilatarilor “ si se poate realiza prin schimbarile de directie a conductelor .Pentru a putea dirija corespunzator corespunzator dilatarile,pe conducta se vor monta puncte fixe ,iar la trecerea prin pereti se monteaza mansoane de protectie care permit deplasarea conductelor la variatii de temperatura.

Instalatii de acumulatoare cu plumb stationare

 Nu se considera in categoriile A si B de pericol de incendiu incaperile in care scaparile si  degajarile de gaze ,de vapori sau praf sunt in cantitati care nu pot forma cu aerul amestecuri explosive.In asemenea situatii ,incaperile se incadreaza in categoria C,D sau E dupa caz in functie de pericolul de incendiu .Stabilirea categoriei de pericol de  incendiu pentru constructii si instalatii se va face in conformitate cu NPCI in vigoare.Acumulatoarele cu plumb nu pot fi instalate in aceeasi incapere cu acumulatoarele alcaline.Acumulatoarele individuale si bateriile de acumulatoare cu tensiune nominala mai mica sau egala cu  48 V pot fi instalate in incaperi de productie industriala fara pericol de explozie , ventilatia asigura inlocuirea de cel putin 3 ori pe ora a aerului cuprins in volumul liber al cutiei care este rezistenta la actiunea electrolitului.  

Incaperea va fi bine aerisita cu ferestre spre exterior pe cel putin un perete ,iar volumul sau liber este de cel putin 2.3 ori mai mare decat debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilatie naturala.                                                                                                                                                              

In  cutie se afla elementele de tip inchis in mod obligatoriu .Cutia va permite indepartarea electrolitului scurs din acumulatoare si are canale de intrare si iesire a aerului pentru ventilatie.Incarcarea acumulatoarelor nu se face in aceasta incapere ,ci intr-una separata,alaturata.Se interzice trecerea prin camerele de acumulatoare a conductelor cu fluide sub presiune cu exceptia celor necesare pentru instalatia de incalzire ale acestor incaperi.Nu se va compartimenta plafonul camerei de acumulatoare prin grinzi separate.Daca acest lucru nu este posibil se va asigura ventilarea fiecarui compartiment.Corpurile de iluminat se vor gasi la o distanta de cel putin 1m de acumulatoare .Daca aceasta distanta nu poate fi respectata ,se vor folosi corpuri de iluminat antiexplozive.Corpurile de iluminat vor fi amplasate numai deasupra coridoarelor de acces dintre sirurile de acumulatoare si vor permite un acces usor.

Instalatiile electrice din camerele de acumulatoare ,din anticamere si din depozitele de electrolit vor fi corespunzatoare mediului umed si coroziv.Nu se vor monta in interiorul camerelor de acumulatoare intrerupatoare ,prize sau alte elemente care pot produce arcuri electrice.Incaperile pentru acumulatoare trebuie sa fie permanent ventilate indifferent daca bateriile se gasesc in incarcare ,in descarcare sau in repaus.Ventilatia are doua scopuri :

-diluarea amestecului de hidrogen ,pentru inlaturarea pericolului de explozie

-diluarea degajarilor de electrolit in aer in legatura cu nocivitatea acestor substante pentru personalul de deservire .Amestecul de hydrogen in aer este exploziv daca contine intre 3.8 ÷75% hidrogen ( in volume ) temperature de autoaprindere fiind de 500°C .Concentratia maxima admisibila de acid sulfuric ,anhidrida sulfurica si hidroxizi alcalini in aer este de 1 mg/m³ aer.Aceasta limita nu va fi depasita ,daca se asigura debitul de aer necesar pentru diluarea amestecului de hidrogen si a degajarilor de electrolit in aer.Debitul de aer Q necesar pentru ventilatie rezulta din relatia :

Q = 55x 10^-3 x n x I _max ( m³ /h ) unde:

n : numarul de elemente ale bateriei de acumulatoare

I _max : este curentul maxim care poate fi debitat de sursa de incarcare tinand seama si de dispozitivele de protectie din circuitul sursei.De regula ventilatia va fi natural-organizata.Daca ea nu este suficienta ,se prevede o ventilatie mecanica.Ventilatia naturala trebuie sa asigure un debit suficient pentru pentru perioadele de incarcare,descarcare si repaus.Cand exista ventilatie mecanica trebuie sa se prevada un sistem de blocaj ,care sa intrerupa descarcarea ocazionala daca nu functioneaza instalatia de ventilare mecanica. La terminarea descarcarii ocazionale ,ventilatia mecanica va actiona in continuare cel putin 1.5 ore.Ventilatie mecanica se prevede atunci cand bateriile se incarca in aceeasi

camera si debitul de aer necesar depaseste de trei ori volumul camerei de acumulatoare adica Q ≥ 3V unde V este volumul incaperii respective in m³ .Aceasta ventilatie va fi de tipul prin aspiratie si refulare .Indiferent daca ventilatia este naturala sau mecanica introducerea  aerului proaspat filtrat in prealabil  si de praf , sa se faca in apropierea pardoselii.Refularea aerului se face pe partea opusa intrarii ,in apropierea plafonului.Cand incarcarea ocazionala produce o puternica degajare de gaze se prevad orificii de iesire a aerului si in apropierea pardoselii.In acest  caz ,sectiunea de iesire totala se repartizeaza  astfel :

2/3 in apropierea plafonului si 1/3 in apropierea pardoselii.Aerul proaspat trebuie sa circule pe cat posibil deasupra tuturor elementelor din incaperea ventilata.Daca este necesara ventilatia mecanica ,ea va fi in depresiune.In acest caz se recomanda ca ca atat introducerea cat si  refularea aerului sa se faca fortat .Ventilatoarele vor fi rezistente la umiditate si electrolit.Camerele de acumulatoare trebuie construite astfel incat temperature interioara sa nu scada la valori defavorabile.Pentru acumulatoare cu plumb temperatura minima admisa va fi de 5÷10° C .De regula se adopta temperatura de 10°C. Pentru camerele tampon si pentru depozitele de electrolit  se prevede de regula o ventilatie naturala.Debitul orar de aer necesar reprezinta de 5 ori volumul incaperii.Camerele tampon si depozitele de electrolit si apa distilata trebuie construite si dispuse astfel.incat san u scada sub valoarea de +5°C.Daca este necesar ,trebuie sa se prevada instalatie de incalzire corespunzatoare.In camera salii de acumulatoare trebuie sa existe o chiuveta si un robinet de apa racordat la retea sau la un rezervor .Daca exista retea de apa ,se va prevedea si un dus flexibil.

In legatura cu protectia contra incendiului se vor lua urmatoarele masuri :

-realizarea instalatiilor de ventilare ,electrice,sanitare si de incalzire mentionate mai sus precum si a instalatiilor tehnologice

-instalarea pe usile camerelor de acumulatoare a unui indicator de de securitate “ NU INTRATI CU FOC “.

-prevederea in interiorul camerelor de acumulatoare a unor inscriptii “FUMATUL si FOCUL STRICT INTERZISE"

In cazul in care se respecta masurile de mai sus camerele de acumulatoare si anexele se incadreaza d.p.d.v al pericolului de incendiu in categoria instalatiilor electrice fara ulei sau alte materiale combustibile.

In caz contrar aceste incaperi se incadreaza in categoria A de pericol de incendiu si de explozie.

Indrumator  pentru proiectarea bateriilor de acumulatoare aferente instalatiilor  electro-energetice din industria chimica   1975  IPROCHIM