Instalatii de aer comprimat

Partea a doua

1.Care sunt componentele separatorului de apa si ulei tip A ?

-Mufa racord manometru STAS 5560,buc 1,OL 37x 2

-Fund superior ;E168-7 ;STAS 7949,buc1,OL37 x 4

-Corp 65/431-2,buc 1,OL 37 x 4

-Flansa STAS 6014,buc 2,OL 37 x 4

-Stut intrare aer 65/431-2,buc 1,OL 32

-Suport 5455,buc2, OL 37 x 2

-Surub STAS 920,n₁. OL 37 x 2

-Flansa STAS 8014,buc 2, OL 37 x 4,  16-150-800

-Fund inferior STAS 7949,buc1, OL 37 x 4

-Stut purjare 65/431-2,buc 1,OL 32

-Perete despartitor 65/431-2,buc 1,OL 37

-Stut iesire aer 65/431-2,buc 1,OL 32

-Surub STAS 920,n₂,. OL 37 x 2

-Placa gaurita 65/431-2,buc 1,OL 37

2.Unde se monteaza separatorul tip B ?

Separatorul tip B se monteaza pe un racord vertical Ø15÷ Ø 25 mm

3.Care sunt componentele separatorului de apa si ulei tip B ?

-Corp separator din teava Ø168 x 6;STAS 404;OL 37;buc 1

-Fund superior E168-7;STAS 7949;buc1;OL37;TGC  7mm

-Stut intrare aer ,buc1 ;teava ¾”

-Stut ;buc 2; OLT 32;teava ¾”

-Cot cu  racord olandez ;STAS 483;buc 2

-Robinet drept cu cep STAS 2829; buc2 ;Dn20

-Racord terminal pentru tuburi de cauciuc;STAS 4030;buc 2;Dn20

-Placa gaurita ;buc 1;OL37;tcm 4mm;STAS 901.

-Fund inferior ;E168-7 ;STAS 7949,buc1,OL37 x 4

-Stut purjare ;buc1;OLT32;teava ½” ; STAS 409

4.Unde se monteaza separatorul de apa si ulei tip C ?

Separatorul tip C se va monta pe un racord Ø15÷ Ø 25 mm  la capetele conductei de aer comprimat si in punctele cu cote minime.

5.Care sunt componentele separatorului de apa si ulei tip C ?

-Corp separator din teava Ø 108 x 6;STAS 404;OL 37

-Fund separator din tgc 7mm;STAS 437; ;OL 37

-Capac separator din tgc 7mm;STAS437; ;OL 37

-Stut racordare din teava ¾”; STAS 403;OLT 32

-Stut purjare din teava ½ ”; STAS 403;OLT 32

6.Care sunt consumatorii permanenti ?

Consumatorii permanenti sunt punctele neetanse ale retelei care au o influienta negativa considerabila ,asupra economicitatii instalatiei si asupra functionarii aparaturii.

7.Care sunt pierderile % prin neetanseitate ?

Pierderile prin neetansare pot ajunge la  40 % din consumul total.

8.Cum pot fi diminuate pierderile prin neetansare ?

Prin controlul permanent al tuturor imbinarilor din retea si o buna intretinere a aparaturii si in acest fel pierderile se diminueaza la 20 % din consumul total.

9.Cand se face controlul neetanseitatilor ?

Controlul neetanseitatilor se face noaptea si sambata dupa incetarea lucrului cand toti consumatorii sunt opriti.

10.Cum se face depistarea punctelor de scurgeri la neetanseitati ?

Se parcurge traseul cu conducte si se da cu pensula respectiv cu spuma de sapun la ramificatii,flanse,robinete.

11.Cum se poate obtine pierderi prin neetanseitati la 10 % din debitul furnizat din statia de compresoare ?

Obtinerea procentajului de 10 %  presupune infiletari bine infiletate,bine executate,flanse cu garnituri de cauciuc in buna stare ,armature cu inchideri perfecte.Chiar o scadere de 5 N/cm² provoaca o reducere  de 15 % a puterii dezvoltate de sculele pneumatice.

12.Ce operatii se fac inainte de izolarea conductei de aer comprimat ?

Inainte de izolarea  conductelor  de aer comprimat ,se curata conductele de rugina si se vopsesc anticoroziv numai la exterior cu vopsea de miniu de plumb.

13.Ce se intampla vara cu conductele din instalatia de aer comprimat ?

Vara in conductele de aer comprimat incalzite de soare ,se usuca namolul constituit din praf,condens,si rugina si va fi purtat de aerul comprimat pana la consumatori unde in anumite conditii poate provoca pagube considerabile.

14.In  ce scop trebuie izolate conductele de aer comprimat ?

Conductele de aer comprimat trebuie izolate termic contra inghetului si a incalzirii excesive.

15.Prin ce se realizeaza sustinerea conductelor ?

Sustinerea conductelor se realizeaza prin bratari si console .

16.Inainte de inceperea probelor conductele cu ce se sufla ?

Inainte de incepera probelor  conductele se sufla cu aer comprimat fara a avea montate aparatele de masura si control dar cu robinetele deschise.

17.La ce presiune se efectueaza  proba de rezistenta ?                                                                        Proba de rezistenta se efectueaza  la presiunea  de 1.5 ori presiunea de regim .

18.Ce cuprinde proba de rezistenta ?

Proba de rezistenta cuprinde reteaua ,fitingurile si armaturile de pe traseu in pozitie deschisa dar fara aparate de masura si control.

19.Care este durata probei de rezistenta ?

Durata probei de rezistenta este de 60 minute ,timp in care presiunea de proba nu trebuie sa scada cu mai mult de 1% din valoarea initiala.

20.Este permis sa se faca remedieri cu conductele sub presiune ?

Este interzis sa se faca remedieri cu conducte sub presiune.

21.Cum se efectueaza proba de etanseitate ?

Proba de etanseitate se efectueaza in presiunea de regim cu toate aparatele si armaturile de utilizare montate in pozitie inchisa.

22.Cu ce se face proba de etansare ?

Proba de etansare se face cu spuma de sapun si dureaza numai atat timp cat este necesar ca sa se faca verificarea.

23.Se poate folosi  separatorul de apa si ulei ca vas tampon sau vas de acumulare ?

Este interzis.

24.In ce pozitie se monteaza separatorul de apa si ulei pe retelele magistrale sau de distributie ?

Separatorul se va monta numai in pozitie verticala pe aceste retele.

25.Ce se poansoneaza pe corpul separatorului de apa si ulei ?

Pe corpul separatorului se va poansona sensul de intrare si iesire al  aerului comprimat.

26.Cum se livreaza separatorul ?

Separatorul se va livra vopsit cu doua straturi de miniu de plumb la interior si exterior cat si cu un strat de vopsea de ulei  la exterior.

27.Inainte de montare separatorul cu ce se spala ?

Inainte de montare orice separator  se va spala cu petrosin si apoi se va sufla cu aer comprimat.