PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE-: SISTEMUL DE RETELE DE CANALIZARE PLUVIALA EXTERIOARA SI INTERIOARA

ANTREPRENOR GENERAL Departamentul Instalatii	PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE	Cod PTE -Inst-02 Revizia.0
	INSTALATII IN INCINTA : SISTEMUL  DE RETELE DE CANALIZARE  PLUVIALA  EXTERIORA SI INTERIOARA                 EXECUTIE ,PROBE ,RECEPTIE

1.SCOP

Prezenta procedura cuprinde conditiile tehnice de executie,probe si receptie privind sistemul retelele de canalizare pluviala exterioara si interioara  si are ca scop asigurarea si garantarea lucrarilor executate in conformitate cu nivelurile de calitate specificate prin prevederile reglementarilor tehnice in vigoare si ale clauzelor contractelor incheiate cu beneficiarii.In acest sens executarea retelelor de canalizare pluviala exterioara si interioara se va face astfel incat acestea sa satisfaca cel putin nivelurile minime de performanta precizate in urmatoarele exigente de calitate :

-rezistenta si stabilitate la solicitari statice si dinamice

-siguranta in exploatare

-igiena,,sanatatea oamenilor ,refacerea si protectia mediului

-izolatie termica,hidrofuga si economia de energie

-siguranta la foc

-protectie impotriva zgomotului

2.DOMENIU

2.1.Procedura se aplica in cazul executarii sistemului de retele de canalizare pluviala exteriora si interioara din incinta la obiective realizate de antreprenori generali sau prin subantreprenori  de specialitate,caz in care conditiile de calitate vor fi anexa la contract.

2.2.Domeniul de aplicare al prezentei proceduri de executie se refera la sisteme de retelele de de canalizare exterioare si interiore aferente urmatoarelor tipuri de obiective :

-cladiri noi sau ansambluri de cladiri noi din domeniul constructiilor civile ,industriale,agroindustriale,locuite administrative sau commercial-administrative .

-cladiri existente sau ansambluri de cladiri existente din domeniul constructiilor civile industriale,agroindustriale,locuite administrative sau commercial-administrative la care se introduc,se modernizeaza sau se transforma retelele de alimentari cu apa dupa criterii functionale,de siguranta,ecologice si economie de energie.

2.3.Procedura se refera la executia urmatoarelor sisteme de retele de canalizare pluviala :

• Sitem de retele exterioare de canalizare pluviale
• Sistem de retele exterioare de canalizare pluviala

2.4.Conditii de utilizare a procedurii

Procedura se utilizeaza la executarea unor retele de canalizare pluviala care au la baza documentatii tehnice prin care se asigura :

-dimensionarea corecta - corespunzatoare cerintelor din documentatiile tehnice                                                                        -date suficiente pentru materializarea traseelor retelelor si cote de nivelment pentru montarea conductelor .

-coordonarea retelelor de canalizare pluviala  cu celelalte retele din incinta-termice,electrice,canalizare,apa rece in vederea folosirii cat mai rationale a spatiilor aferente traseelor retelelor si a folosirii in comun a elementelor de constructii necesare pentru sustinerea conductelor .

3.DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1.Se au in vedere definitiile si prescurtarile conform MAQ ( Manualul de Asigurare a Calitatii )al antreprenorului ,cod ….- MAQ si anume :

MAQ	Manualul de  Asigurarea a Calitatii
AQ	Asigurarea calitatii
CQ	Controlul calitatii
PFS	Procedura functie de sitem
PTE	Procedura tehnica de executie
PCC	Procedura de control a calitatii
PVRC	Proces verbal de receptie de receptie calitativa
PVLA	Proces verbal de lucrari ascunse
RNC	Raport de neconformitate
RAC	Raport de actiuni corective

3.2.Se au in vedere si prescurtarile introduse de prezenta procedura :

PVFL	Proces verbal de predare-primire front de lucru

3.3.Mentionarea documentelor de referinta in text se face prin indicarea numai a codului sau a simbolului respectiv.

3.4.Documentatia tehnica de executie,specificatiile tehnice si dispozitile ulterioare date de proiectant sunt denumite in text - proiect.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1.Documentele de rang superior prezentei proceduri :

-Legea Nr.10/1995 -Legea privind calitatea in constructii

-HGR Nr766/1997 -Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse ,procedee si echipamente noi in constructii.

-OG Nr.60/1997 -Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor

-NGPM-1996-Normele generale de protectia muncii

-HGR Nr273/1994-Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii

-Manualul de Asigurare a Calitatii al antreprenorului –cod…-MAQ-03.00

4.2.Normative si instructiuni

I1-78	Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din PVC neplastifiate
I6-98	Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale
I7-98	Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consummator cu tensiuni pana la 1000Vc.a si 1500Vcc
I9-94	Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
I9-96	Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare
NP003-96	Normativ pentru proiectarea ,executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare cu tevi din propilena  PP

5.RESPONSABILITATI

5.1.Sef santier

• Asigura la punctul de lucru toate documentele necesare inceperii si derularii executiei ( incusiv  PTE si PCC probate pe lucrare )
• Verifica daca in proiect sunt incluse date privind  exigentele de calitate minime obligatorii stipulate la capitolul 1 din prezenta PTE.
• Coordoneaza organizarea si desfasurarea lucrarilor de executie si numeste seful punctului de lucru
• Raspunde de respectarea termenelor de predare stabilite in contract.
• Urmareste respectarea conditiilor necesare aplicarii programului de asigurare a calitatii al antreprenorului referitor la aceste lucrari.
• Raspunde direct de receptia materialelor si echipamentelor efectuata pe santier si de asigurarea calitatii,dimensiunilor si caracteristicilor tehnice ale acestora.
• Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor si prevederilor legale privind protectia si igiena muncii si respectarea normelor PSI

5.2.  Sef punct de lucru

• Asigura la lucrare personal de executie calificat si instruit
• Asigura insusirea si respectarea documentatiei tehnico-economice aferenta PTE si PCC aprobate pe lucrare,de catre personalul de executie.
• Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor si respectarea prevederilor legtale privind protectia si igiena muncii. Si PSI
• Raspunde de dotarea punctului de lucru cu utilaje,unelte,scule,mijloace de masurare si calibrare necesare  bunei desfasurari a lucrarilor.
• Urmareste si asigura livrarea din depozite a tuturor materialelor necesare la punctul de lucru,indentificabile si cu documente de calitate insotitoare.
• Verifica si raspunde de conditiile de depozitare a materialelor si produselor in santier
• Asigura activitatea de predare - primire a frontului de lucru si semneaza procesul verbal de predare primire.
• Raspunde de realizarea lucrarilor si calitatea lucrarilor executate.
• Asigura conditiile pentru efectuarea verificarilor de catre responsabilul tehnic cu executia atesta si rezolva observatiile communicate de acesta.
• Asigura conditiile si participa la receptia finala a lucrarilor terminate.
• Urmareaste primirea la termen a utilajelor si echipamentelor tehnice ale acestora in conformitate cu specificatiile tehnice din proiecte.

5.3.  Compartimentul “ Controlul calitatii “- CQ

• Participa la activitatea de predare-primire a frontului de lucru
• Efectueaza controale planificate pe lucrare si participa la punctele de control conform PCC aprobata.
• Confirma calitatea lucrarilor executate,in inregistrarile emise- PVRC,PV de probe,FCC.
• Emite,tine sub control si confirma incheierea RNC.
• Verifica la terminarea lucrarilor ,inregistrarile de calitate emise si participa la activitatea de receptie finala.

6.PROCEDURA

6.1.Conditii prealabile generale

• Asigurarea punctului de lucru cu documentatie tehnica de executie completa,la ultima revizie in vigoare,a PTE si PCC probate pe lucrare.
• Asigurarea cu personal calificat si instruit in ceea ce priveste cerintele proiectului,ale PTE si PCC aferente lucrarii.
• Existenta materialelor necesare,avand calitatea ceruta,precum si a datelor de identificare si a certificatelor de calitate ale materialelor conform PFS                       “I dentificare si regasire produse si lucrari “
• Verificarea existentei agrementelor tehnice necesare pentru materialele a caror utilizare nu este prevazuta in reglementarile tehnice.
• Receptia pe santier si depozitarea materialelor in depozite satelit si la punctele de lucru conform PFS “  Primire,manipulare,si depozitare produse “
• Asigurarea punctului de lucru cu utilaje,unelte si scule adecvate precum si cu utilitatile necesare( energie electrica,termica,apa)
• Dotarea cu mijloace de masurare si verificare calibrare.
• Organizarea punctului de lucru pentru desfasurarea eficienta a executiei lucrarilor conform proiectului,fiselor tehnologice,PTE si PCC aprobate.
• Asigurarea punctului de lucru cu mijloace specifice pentru protectia muncii si PSI.
• Verificarea frontului de lucru
• Realizarea conditiilor prealabile revine factorilor responsabili conform capitol 5 al prezentei proceduri.

6.2.Masuri preventive

Pentru realizarea lucrarilor in conditii de securitate se impune :

-Respectarea cu strictete a prevederilor urmatoarelor documente :

a) Norme generale de protectia muncii -NGPM-1996

b)Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor OG Nr.60-1997

• Instruirea personalului executant inainte sip e parcursul executiei lucrarilor,cu privire la continutul prevederilor de protectia si igiena muncii si PSI aferente acestor lucrari,cu intocmirea proceselor verbale de instruire pe echipe si a fiselor individuale.
• Existenta personalului auxiliar de interventie calificat,care sa asigure buna functionare a utilajelor si instalatiilor utilizate.
• Realizarea conditiilor preventive  revine factorilor responsabili conform capitol 5 al prezentei proceduri
• agrement tehnic
• certificat de atestare BRML,pentru produsele care necesita atestarea conditiilor de lucru de catre Biroul Roman de Metrologie Legala.

Inaintea punerii in opera toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic.

6.3.Receptia materialelor

Nu se pun in opera materiale (  tevi de otel,PE,PEHD,PP,PVC ,armature ) care nu satisfac conditiile tehnice cerute in proiect sau care nu corespund caracteristicilor si tolerantelor prevazute in standarde de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor internisi externi.Controalele de calitate se indeplinesc pe baza documentelor si cpnstatarii realitatilor fizice.Se va verifica existenta urmatoarelor documente :

a)      certificate obligatorii

• certificatul de calitate a produsului prin care furnizorul confirma realizarea de catre produsul respective a caracteristicilor tehnice prevazute.
• certificatul de garantie a produsului prin care furnizorul specifica perioada de timp in care se  asigura realizarea caracteristicilor
• certificatul de conformitate.
• certificari complementare dupa caz
• fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare in care se mentin aceste caracteristici.
• instructiuni de montare,probe,intretinere,si exploatare a produsului.
• certificat de atestare a performantelor produselor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.

6.4.Transportul,manipularea,depozitarea si conservarea materialelor

Transportul materialelor ,echipamentelor,si componentelor retelelor de canalizare pluviala se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate ( trenuri,camioane) acoperite sau pe Dunare asigurate contra deteriorarilor in concordanta cu indicatiile producatorilor.Materialele receptionate se vor pastra in depozitele santierului conform prevederilor PFS “ Primire,manipulare si depozitare produse “ si cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor.

Depozitarea materialelor se vautiliza in functie de caracteristicile tehnice si instructiunile furnizorilor astfel :

• in aer liber,pe platforme betonate sau balastate in stive sau rastele,cu respectarea normelor de paza si tehnica securitatii muncii.
• sub soproane,acoperite cu prelate sau folii de polietilena.
• in magazii inchise.

Depozitarea caminelor

Datorita formei conice a acestor camine este posibila stivuirea prin inserarea caminelor unul in altulreducand in acest fel spatiul de depozitare cu 90% si costurile de transport si depozitare.Introducerea burlanelor in camine se face printr-un orificiu cu sectiune rotunda.In acest fel se poate inspecta si sifona inainte ca apa sa ajunga in reteaua de canalizare.Caminele pluviale sunt compatibile cu burlane patrate 100x100,80x80 si se foloseste grilaj GSP in concordanta cu cerinte de evacuare.

Sunt disponibile in doua dimensiuni : 300 x 300 sau 400 x 400mm.

Avantaje : evacuarea apei prin partea de jos a caminului,pentru evitarea refularii ,pentru preluarea dilatarilor si a inclinatiilor de pana la 40% pe doua parti opozabile; etansarea se face cu ajutorul garniturilor din neopren.Grilele si capacele sunt din PVC antisoc ,ceea ce asigura o remarcabila elasticitate si o rezistenta sporita la soc,inghet,agenti chimici si atmosferici. Suprafata exterioara a grilelor si a capacelor este nealunecoasa.Clasa de greutate este A15,destinata zonelor cu acces pietonal si pentru biciclisti.

6.5.Conditii de incepere a executiei canalizarii pluviale  din incinta

   Dupa stabilirea obiectivului pentru care urmeaza sa se realizeze retele de canalizare pluviala exterioara ,se procedeaza la insusirea perfecta a solutiei tehnice prevazuta in proiect si problemele concrete ce rezulta din corelarea cu celelalte retele exterioare                                    ( intersectii,trasee paralele,etc ).Cu aceasta ocazie se va stabili si prioritatea in care se vor executa retelele exterioare,devieri necesare,elemente de constructii commune.

Preluarea frontului de lucru se va face pe baza de PVFL in care se vor specifica urmatoarele :

• intinderea frontului de lucru
• realizarea corecta a elementelor aferente retelelor de canalizare pluviala exterioara care au fost prevazute in proiect.( canale de protectie,camine ,etc, )
• existenta unor conditii de asigurare a materialelor,echipamentelor,sculelor si instalatiilor realizate ,contra instrainarii,a deteriorarilor, intemperiilor.

In cazul executarii in paralel si a altor lucrari de instalatii sau constructii,se va intocmi un program de lucru concret,coordonat pe categorii de lucrari,termene,loc de executie,astfel incat sa se evite deranjamente reciproce in procesul de executie.

6.6.Montarea conductelor direct in sol

Succesiunea operatiilor de instalare a unei conducte in pamant este urmatoarea :

a)Trasarea in teren

b)Executarea sapaturilor si sprijinirilor

c)Lansarea si montarea conductelor

d.)Probe de presiune

f) Executarea umpluturilor

g) Spalarea si dezinfectarea conductelor

a)Trasarea in teren a retelelor

Materializarea traseului conductelor se face pe baza planurilor de situatie si a profilelor longitudinale din proiect.Traseul va fi materializat pe teren pentru intrega retea sau pentru portiuni ale retelei prin marcarea punctelor caracteristice si anume :

• la coturi in plan si in profil
• in varfurile de unghi ale aliniamentelor
• in axa caminelor

b)Executarea sapaturilor si sprijinirilor

Sapaturile necesare realizarii transeelor pentru montarea conductelor se pot executa manual sau mecanizat,in acest caz luandu-se toate masurile de precautie pentru a nu avaria sau distruge alte retele existente.                                                                                 ( electrice,gaze,telefonie,canalizare,termice ).

In timpul executarii lucrarilor se vor lua masuri pentru securitatea si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate sau interceptate si pentru protectia muncitorilor ,pietonilor si vehiculelor ,atat ziua cat si noaptea,conform prevederilor de tehnica securitatii muncii.In cazul intalnirii unor instalatii subterane ( conducte,cabluri,canale) neprevazute in proiect sau situate in pozitii diferite fata de proiect si care ar putea produce accidente ( explozii,electrocutari,inundarea transeelor ),executantul se va adresa beneficiarului care impreuna cu proiectantul si administratorul retelelor respective va da solutii de rezolvare ( protejare,sprijinire, deviere provizorie ).Sprijinirile peretilor sapaturilor se vor executa conform prevederilor din proiect.Acestea depind  de natura terenului,adancimea transeelor,durata lucrarilor,materialele de sprijinire.Indiferent de natura terenului,executarea sapaturilor la adancimi mai mari de 1.25m cu pereti verticali,se va face cu sprijinirea obligatorie a peretilor.Montarea conductelor in transee necesita in general o fundatie uscata,astfel incat sa se asigure rezemarea conform

proiectului.Aceasta conditie se asigura prin evacuarea apei ( infiltratii sau ploi ) prin scurgere naturala daca este posibil .In cazul executarii retelelor de alimentare cu apa           intr-o incinta existenta,este posibil ca inaintea inceperii sapaturilor sa fie nevoie de desfaceri de pavaje.In aceasta situatie se va stabili si consemna intr-un  process verbal cu beneficiaru,portiunea de desfacere,locul de depozitare a materialului rezultat in vederea refolosirii si calitatea refacerii pavajului dupa terminarea lucrarilor.

c)Lansarea si montarea conductelor

Conductele  retelelor de canalizare pluviala  montate in pamant vor fi pozate direct pe fundul nivelat si compactat al transeii,fara fundatie artificiala.In terenurile stancoase conductele se vor monta in transee pe un pat de nisip.Montarea retelelor de conducte amplasate in terenuri sensibile la umezire se va realiza cu luarea masurilor prevazute in Normativul  P7-92.In cazul amplasarii conductelor in terenuri instabile sau agresive se vor lua masuri speciale de protectie (consolidarii ).Montarea retelelor consta in cea mai

mare parte ,in montajul tuburilor si conductelor,al pieselor de legatura,armaturilor si executia constructiilor accesorii.Acest montaj se executa diferit,in functie de materialul din care sunt fabricate tuburile ..Montarea tuburilor  comporta o serie de operatii commune,indiferent de materialul conductelor si anume :

·        proba de presiune si etanseitate a tronsoanelor

·        lansarea conductei in sant cu lansatoare sau trepiedeRidicarea,deplasarea si coborarea conductei se face cu chingi de cel putin 10cm latime.

6.7.Conditii de incepere a montajului reetelelor de canalizare pluviala exterioara

6.7.1.Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul cu invelitoare tip coama ( in panta )

La cladiri cu acoperis cu invelitori tip coama ( in panta )schema canalizarii este urmatoarea :  apa este captata in jgheaburi montate pe perimetrul acoperisului si transportata prin receptoare ( piese speciale de legatura ) la burlane exterioare verticale la canalizarea publica prin intermediul caminelor sau la rigole de scurgere.De intradosul acoperisului sunt montate carlige.Jgheaburile prin montaj sunt cuprinse in aceste carlige care sunt semicirculare.Jgheaburile din stanga si din dreapta colecteaza si evacueaza apa meteorica prin intermediul unei piese in care intra amandoua numit racord de scurgere pentru jgheab,pe scurt receptor.Din racord ( receptor ), apa meteorica ( pluviala ) este evacuata prin coloane verticale numite burlane.Pe aceste burlane la distanta de 0.5m de sol se prevad piese de curatire.

La montarea receptoarelor( racordurilor de scurgere  in invelitoare trebuie sa se asigure o etanseitate perfecta pentru a nu se produce infiltratii de apa intre corpul receptoarelor si invelitoare.Receptoarele sunt prevazute cu gratar pentru retinerea frunzelor,crengilor sau hartiilor care ar putea infunda coloanele daca ploile ar fi insotite si de vijelii cu vant puternic.Sistemul de jgheaburi,racordul de scurgere pentru jgheaburi si coloane completeaza functionalitatea acoperisului.Forma sistemului de jgheaburi si burlane trebuie sa fie eficienta , astfel incat sa se minimalizeze cantitatea de apa ce se poate revarsa peste marginea jgheabului.Caracteristica principala a sistemului pluvial  este de protectie a aspectului fatadei care este mai bine protejata de revarsarile de apa.Daca un acoperis are mai multi versanti se iau drept repere dimensiunile de la sectiunea cea mai mare a acoperisului.Carligele de jgheab se monteaza la o distanta de maxim 800mm  unul de celalalt respectandu-se de obicei distanta dintre capriori.Carligul de capat se pozitioneaza 100mm fata de marginea acoperisului.Carligele sunt montate astfel incat sa se obtina o panta de scurgere a apei catre punctele de colectare ( racordurile de scurgere pentru jgheaburi ).Pantele jgeaburilor trebuie sa fie de minim 0.5%.Se poate calcula numarul de carlige pe fiecare segment de streasina ( pentru un tronson de 10m este nevoie de 10m : 0.8 mm + 1 = 14 carlige ) La stabilirea racordurilor de scurgere pentru jgheaburi a apelor pluviale se tine cont de faptul ca lungimea maxima de streasina admisa pentru o scurgere este de 10m.Se aliniaza carligele si se marcheaza locul de montaj conform pantei jgheabului.Se ia in calcul o panta de 2.5mm/m ( 2.5% )Se numeroteaza carligele ,considerandu-se carligul 1 ca fiind cel mai de jos iar ultimul carlig “ cel mai de sus “.Pentru o aliniere corecta intre carligele de capat se intinde o sfoara perfect intinsa in trei puncte : la interior ,la baza si la muchia exterioara a jgeabului.Se fixeaza aliniat si restul carligelor intermediare.

La unele cladirii cum sunt vilele apele meteorice sunt colectate si evacuate la rigola strazii prin burlane exterioare din tabla galvanizata sau materiale plastice montate pe fatada cladirii.O alta varianta presupune ca  aceste burlane sa fie  conectate  la reteaua de canalizare exteriora publica cu tuburi prelungite pana la inaltimea de minimum 1.5 m deasupra  terenului.In cazul in care exista pericol de coroziune a burlanelor de ploaie de catre gaze emanate din canalizarea exterioara ,se iau masuri de protectie prin montarea de sifoane.Solutia de evacuare a  apei pluviale  din burlane la rigola strazii este indicata in cazul unor debite mici ,adica in cazul unor cladiri cu acoperisuri care au suprafete mici.                    In cazul unor debite mari de ape pluviale,burlanele se conecteaza la reteaua exterioara publica de canalizare prin tuburi din fonta de scurgere prelungite.

6.7.2.Scurgerile din PVC de pe suprafetele acoperisurilor inclinate  tip coama                 ( tip panta )

Piesele care alcatuiesc un sistem

Jgheab sub acoperis

Racorduri de scurgere pentru jgheaburi

Coliere de sustinere si fixare pentru jgheaburi

Piese de capat

Sorturi

Conector profil

Coama

Jgheab de colt paravan

Jgheab acoperire

Coliere metalice pentru acoperisuri in consola

Piese de capat pentru jgheab acoperire

Racord de jonctiune cu garnitura sau lipire

Piesa de capat racord de scurgere

Piesa de capat cu lipire pentru jgheab

Piesa de colt interior/exterior cu lipire

Racord de scurgere pentru jgheab rectangular

Piesa de capat cu lipire pentru jgheab rectangular

Racord de jonctiune cu garnitura

6.7.3.1.Asamblare jgheaburi

Asamblare jgheaburi cu lipire

Se taie jgheabul pentru lungimea fizica necesara la montaj folosind un fierastrau mechanic,apoi se curata  cu o racleta  marginile de bavura .Se curata suprafetele ce urmeaza a fi lipite ;se utilizeaza un degresant pentru PVC. Pentru o buna aderenta se recomanda ca suprafetele sa fie date inainte cu un smirghel fin.

Se aplica adezivul cu o pensula sau direct din tub pe suprafata de lipire.Se asambleaza partile ce urmeaza a fi lipite si se mentin cateva secunde pana actioneaza adezivul.Imbinarea este definitiva dupa 24 de ore.Piesele de capat pentru jgheab si pentru racordul de scurgere se pot aplica sip e stanga si pe dreapta.Marginea acestora se taie dupa montaj in functie de aplicare ( stanga sau dreapta )

6.7.3.2.Asamblare jgheaburi cu garnitura

Dupa ce toate colierele de sustinere au fost pozitionate se monteaza jgheabul de la extremitati ,introducand o margine in partea superioara a racordului de sustinere si apoi se roteste jgheabul,pana se fixeaza in fanta semicirculara posterioara. Din 8 in 8m adica la fiecare 2 jgheaburi sa monteaza un racord de jonctiune cu garnitura.

Prima faza

Se introduce marginea jgheabului in fanta racordului.

A doua faza

Se introduce cealalta margine a jgheabului in fanta semicirculara a racordului.Garnitura se monteaza in santul de montare.

6.8.Montaj burlan

1.Coliere de prindere a burlanelor se monteaza sub mufa acestora.Pentru burlane de 3m, se recomanda montarea unui colier suplimentar la mijlocul burlanului,pentru a evita desprinderea acestuia,in cazul unor debite extreme.

2.Colierul se prinde cu surubul in jos,pentru a evita desprinderea acestuia  in cazul unor debite mari.

7.Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul cu terasa circulabila sau necirculabila

Terasele sunt prevazute cu pante de scurgere catre receptoarele de ape pluviale.

La cladiri cu acoperis tip terasa schema canalizarii este urmatoarea :  apa este captata prin receptoare care colecteaza apa pluviala; fiecare receptor in parte colecteaza individual  de pe o anumita suprafata  iar conducte de legatura intre receptoare  si coloanele verticale. Montarea receptoarelor de ape meteorice                                                                                   

Tehnologia de montare a recptorului de ape meteorice contine 2 faze si anume :

• montarea receptorului
• executarea termohidroizolatiei

Montarea recptoarelor de ape metorice pet erase executate din beton se poate face numai dupa  ce,in prealabil se executa o bariera de vapori din carton bituminat sau dintr-o folie din poliesteri cu dimensiunile 1x1m,in care se practica golul de introducere a receptorului.Gulerul stutului de racord  al receptorului are rolul de a evita infiltratia apei de ploaie pe langa receptor si hidroizolatie in interiorul cladirii.In jurul receptorului se executa o termohidroizolatie,iar spatiul ramas liber intre receptor ,termohidroizolatie si elementul de acoperis din beton se etanseaza cu mortar de ciment.

Coloanele  devin  tuburi verticale (  nu mai sunt burlane ca in cazul acoperisurilor cu invelitoare tip coama ,adica in panta ).Tuburile sunt   din PP sau PVC, si sunt  fixate  bine cu bratari pe fata stalpilor. Pozitia optima a bratarilor este sub mufe,unde datorita tuburilor ,bratarile fixeaza bine coloanele . De la tuburile verticale apa meteorica este preluata de colectoare  ( conducte orizontale de legatura ) pana  la caminul exterior de canalizare Reteaua de canalizare a apelor meteorice este separata de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere deoarece in cazul unor ploi torentiale de scurta durata dar de intensitate mare ,in conductele de canalizare a apelor meteorice se poate stabili regimul de curgere sub presiune la sectiune plina a conductei si orice legatura intre aceste conducte si reteaua de canalizare a apelor menajere ar duce la inundarea cladirii prin obiectele sanitare.Din aceasta cauza racordarea retelei meteorice este posibila numai in caminul exterior cladirii.Apele meteorice de pe acoperisul tip terasa necirculabil vor fi colectate prin mai multi receptori de terasa nesifonati ( fara garda hidraulica ) si evacuate prin mai multe coloane la colectorul general din subsolul cladirii.Receptorii de terasa nu au garda hidraulica,deoarece apa din ei ingheata la temperaturi sub 0º C deci in timpul iernii . Receptorii se monteaza la o distanta de 25m unul de altul,distant ape care apele se scurg san u depaseasca 15m. Diametrul gurii de iesire trebuie sa fie de minimum 100mm,la diametre mai mici exista pericol de infundare. Multi beneficiari sunt tentati sa conecteze mai multi receptori la acceasi coloana,amplasati la niveluri diferite; aceasta conectare prezinta dezavantajul ca o infundare posibila  la baza coloanei poate provoca refularea apei la receptorii situati la un nivel mai coborat. Cladirile industriale care au luminatoare,cu deschideri mari,au conducte de legatura cu lugimi mari .Aceste conducte montate sub tavan se prind de stalpi,ferme si grinzi,si chiar de tavane  ca sa nu impiedice circulatia macaralelor sau a masinilor pentru transportul pieselor grele.  Colectorul general din subsol va avea un sifon general de linie si va fi racordat la canalizarea exterioara prin intermediul unui camin de racord.Conductele vor fi din polipropilena ignifugata pentru

canalizare cu tuburi de PVC imbinate prin lipire,coloane fiind izolate fonic cu izolatie Carmacell-Armaflex Tubolit AR Fonoblok .Coloanele si colectoarele principale de canalizare gravitationala vor fi prevazute cu piese de curatire,piese pentru preluarea dilatarilor si puncte fixe .Elementele de sustinere ale colectoarelor si coloanelor de canalizare pluviala vor fi cele indicate de furnizorul tubulaturii.De asemenea furnizorul tubulaturii va depune la dispozitia antreprenorului general toata documentatia tehnica referitoare la tehnologiile specifice de lucru.Apele meteorice de la unele balcoane vor fi colectate cu cate un receptor si evacuate prin coloane separate.Nu se prevad conducte de ventilatie deoarece evacuarea eventualelor gaze din canale se face in permanenta prin receptorii de colectare a apelor pluviale.

8.Canalizarea scurgerilor accidentale din subsol

8.1.Parcarea subterana

Apele meteorice de la baza rampelor de acces vor fi preluate de rigole si evacuate prin conducte din PVC- KG montate sub radier la statii de pompe ape uzate echipate cu electro-pompe submersibile.Se poate prevede chiar si o statie de pompe care va prelua scurgerile accidentale din cuvele de parcare cu mecanisme KLAUS.

8.2.Statia de hidrofor

Scurgerile accidentale din incaperea statiei de hidrofor ,statia de pompe pentru incendiu,cenntrala termica si  curtea de lumina vor fi evacuate prin intermediul unei statii de colectare.( basa 60x 60 x 6 cm )echipata cu 2 electropompe submersibile.

9.Montarea caminelor pluviale

Se fixeaza punctul de colectare si/sau inspectie de-a lungul canalului.Deoarece caminele nu sunt autoportante este necesara turnarea unui cofrag de beton in jurul caminului cu cel putin 15cm grosime.Se toarna un pat de ciment pentru pregatirea bazei caminului.Se decupeaza un orificiu circular in peretele caminului corespunzator conductei ce urmeaza a fi introdusa.Pentru aceasta se introduce o bucata de lemn in interiorul caminului si pentru a preintampina spargerea accidentala a diafragmei.Se introduce separatorul sau sifonul clopot si apoi se pune calacul sau grila.Conductele sunt fixate la inclinatia cprespunzatoare si se monteaza caminul inserand tevile in garniturile de cauciuc si apoi se etanseaza cu silicon.Se umple spatiul din jurul caminului cu ciment de nisip fin,in asa fel incat san u ramana goluri sau spatii libere.Numai asa caminul poate prelua sarcinile exterioare.Se finalizeaza montarea prin turnarea unei sape sau a unui pavaj cu cativa centimetri deasupra caminului.In cazul in care este o zona de asphalt se toarna putin asfalt racit in apropierea marginilor caminului pentru a preveni  afectarea calitatii estetice a caminului din cauza asfaltului fierbinte.Se recomanda ca  intrarea tevilor sa fie fara garnitura iar iesirea din camine sa se faca cu garnitura.Posibilitatea aranjarii neregulate a caminelor folosindu-se sistemele cu garnitura.Datorita faptului ca garnitura GUS este universala este posibila,introducerea tevilor cu diametre diferite pastrandu-se o buna etansare.Garnitura preia dilatarea si orientarea tevilor permitand o inclinare de 40%.

Sistemul  de canale colectoare este de tip Pluvikit si este ideal pentru colectarea debitelor mici de apa din jurul casei,precum si din gradina,piscine,garaje personale si subsoluri.Sistemul este format din piese care se pot monta intre ele avand lungimi intre

50 si 100cm.Canalele se acopera cu grilaje pietonale sau special create pentru piscina,asigurand o scurgere buna a apei pluviale.Se sapa un sant mai lat cu 5cm,de jur-imprejurul canalului.Se toarna un strat de baza adica un amestec semi-uscat cu o grosime de 10cm.Se fixeaza canalul,folosindu-se ciment impermeabil.Se pune canalul in amestecul semi-uscat de la baza si se umple restul santului cu ciment.Este important sa fie umplut santul pana sub umarul canalului,fara a lasa goluri sau interstitii care ar putea determina slabirea rezistentei canalului.Se monteaza imediat grila sau capacul

canalului,astfel incat cimentul turnat sa nu afecteze sectiunea de inchidere a canalului.Este obligatoriu sa se faca o imprejmuire solida,cu cativa milimetri peste marginea canalului.Aceasta diferenta ajuta la scurgere,protejeaza grila  sau capacul canalului sau daca rotile masinilor grele calca pe acestea.

10.Canalizarea apelor meteorice de pe platforma peste subsol

Aceste ape vor fi preluate prin rigole si sifoane de spatii verzi si evacuate printr-o instalatie separata de canalizarea exterioara.

11.Cazul halelor industriale -schema instalatiei de canalizare pluviala de pe terasa.           

In placa de beton se afla montate receptoarele.Apa este captata prin aceste    receptoare,de la care pleaca conducte orizontale colectoare in colectorul principal care se afla sub placa.Deasupra placii de beton se prevede un strat de termoizolatie.

De la colector apa se scurge prin mai multe  coloane verticale.In acest fel apele meteorice colectate de pe terase aflate la cote diferite se evacueaza prin coloane independente.Conductele retelei de canalizare meteo trebuie sa reziste la presiune

corespunzatoare inaltimii cladirii,utilizandu-se in acest scop conducte din materiale plastice sau tevi din otel.Cand receptoarele sunt amplasate pet erase circulabile coloanele sunt prevazute cu sifoane cu garda hidraulica amplasare astfel incat sa fie ferite de inghet.Sifoanele montate pe coloanele de ape meteorice sunt din polietilena si sunt prevazute cu manson lung si dop de curatire..Receptoarele pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terase circulabile sau necirculabile STAS 2742 au diametre nominale 100 sau 150 mm si pot fi cu racordare dreapta la coloana.Colectarea apelor meteorice de pe terasele halelor industriale cu deschideri mari se poate face racordand receptoarele la o conducta colectoare orizontala,montata la partea superioara a halei,din care apa este evacuata  printr-o singura coloana la canalizarea exterioara,prin conducte de racord.Receptoarele de ape meteorice se monteaza in placa,din beton iar deasupra acesteia se prevede un strat de termoizolatie pentru a evita patrunderea apei meteorice in interiorul halei.Racordarea mai multor receptoare de ape meteorice printr-o conducta orizontala colectoare la tavan racordata la o singura coloana este indicata in cazul in care pardoseala halei este ocupata de utilaje.Aceasta coloana de canalizare se executa din teava de otel, tuburi din PP sau PVC.De multe ori receptoarele sunt  prevazute cu parafrunzar fie din bare de otel si plasa din sarma sau din tabla perforata.

Sifoane pentru terasa

1.Receptor terasa PEHD cu iesire verticala ,cu gratar inox si cu inaltator.

2.Sifon de terasa din PVC sau PP cu iesire verticala exterioara.

3.Receptor terasa PEHD ,iesire verticala si cu gratar inox.

4.Sifon terasa cu prelungire si gratar

5.Sifon terasa PP cu parafrunzar.

12.Montarea conductelor de canalizare pluviala in cladiri

Faze principale de lucrari :

Pentru executarea instalatiilor de canalizare pluviala de scurgere se vor executa urmatoarele lucrari :

• instalarea colectorilor de scurgere
• montarea coloanelor de scurgere
• montarea conductelor de legatura la punctele de scurgere

Obligatoriu, inainte de a incepe montajul instalatiilor interioare de scurgere ale apelor de orice fel,proiectul va fi studiat si confruntat cu situatia reala de pe teren.

Se verifica :

a)Cotele de adancime ale canalizarilor publice.

b)Cotele de adancime ale canalizarilor exterioare ;se evita racordari sub nivelul canalizarilor publice.

c)Cotele de iesire din cladire ale retelelor interioare de canalizari pentru a se evita racordari in primul camin la cotele sub nivelul canalizarilor exterioare din incinta.

d)Daca golurile prin fundatii,plansee,pereti,nise si slituri prevazute in proiect pentru trecerea conductelor de canalizare,corespund cu cele executate de constructor.

13.Colectoare de scurgere

La trasarea si montarea colectoarelor orizontale de canalizare ale apelor pluviale se vor avea in vedere urmatoarele :

a) In cazul modificarilor de trasee :

• se reduce la minim numarul de iesiri ale conductelor de canalizare a apelor pluviale din cladirilor cu subsol in care traseele sunt accesibile.

Colectoarele vor fi conduse spre exterior pe drumul cel mai scurt in cazul cladirilor fara subsol.

Se reduc la minim numarul schimbarilor de directie.

La cladirile fara subsol amplasate in terenuri normale se admite montarea ingropata in pamant a colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului ,cu trasee cat mai scurte,fara schimbari de directie,cu posibilitati de interventie pentru desfundare.

La constructiile fara subsol amplasate in terenuri sensibile la inmuiere,montarea colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului se face numai in canale de protectie conform Normativului P7-1992.

Pentru a impiedica infundarea colectoarelor cu diferite depuneri se monteaza dispozitive de curatire .Locurile de pozare vor fi conform proiect si obligatoriu in cateva puncte :

In apropierea schimbarilor de directie ( cu pozare in amonte )

Pe trasee rectilinii lungi ( la capat se monteaza si un dop de curatire,cu posibilitati de acces in timpul exploatarii ).

Distantele maxime de montare a dispozitivelor de curatire pe conductele orizontale de canalizare vor fi conform Normativ I9-1994.

La conductele colectoare aparente,tuburile de curatire se monteaza cu gura inclinata la 45º si astfel sa se permita accesul usor la capac.

La conductele colectoare ingropate in pamant gura tubului de curatire va fi montata paralel cu pardoseala si astfel sa existe posibilitati de vizitare a tubului.

Pentru coloanele de scurgere ale apelor meteorice,montate apparente,trasarea pozitiei conductelor se face in functie de pozitia receptoarelor pe care le deservesc.

Instalarea coloanei pentru scurgerea apelor, de orice fel,se incepe cu operatiunea tehnologica de formare a bazei ( piciorul ) coloanei si continua cu montarea tuburilor,pe verticala,pana la ultimul punct de scurgere ( receptor ).

La cladirile cu subsol montarea coloanei se incepe de la subsol,de la ultima ramificatie amplasata sub planseul de deasupra subsolului pe conducta colectoare montata aparent.

La cladirile fara subsol montarea coloanei se incepe de la parter,de la ultima ramificatie amplasata sub pardoseala parterului pe conducta colectoare ingropata in canal sau in pamant.

Piciorul coloanei se formeaza cu ansamblul de piese,ramificatie si curbe,necesare pentru racordarea coloanei la conductele colectoare.

Racordurile legaturilor coloanelor la colectare se executa ,obligatoriu,cu o raza de curbura sufficient de deschisa,cu un unghi de maxim 45º pentru ca apa ce se scurge sa

nu-si schimbe directia brusc ,ci treptat.In acest scop pentru racordarea coloanelor terminale se vor utiliza doua curbe de 45º  iar pentru racordarea coloanelor intermediare se utilizeaza curbe si ramificatii de 45º .

Este recomandabil ca pe toata inaltimea lor,coloanele sa aiba un traseu drept,fara coturi pentru deplasarea pozitiei coloanei .

Instalarea tuburilor de curatire se va face astfel :

• pe coloanele de scurgere ale apelor meteo,avand inaltimea pana la 45m,se monteaza tuburi de curatire la primul si la ultimul nivel.
• Cand coloanele de scurgere sunt ingropate sub tencuiala sau mascata cu rabit se lasa posibilitatea de vizitare a tuburilor de curatire,iar montajul se executa astfel incat sa  permita accesul usor la capace
• Inaltimea de montaj a pieselor de curatire,masurata de la centrul capacului piesei la nivelul pardoselii finite este de 0.8mla instalarea pe coloanele de scurgere ale apelor pluviale.

14.Compensatoare de dilatare

La coloanele de canalizare care colecteaza ape meteorice in cladiri de locuit :

*pentru maximum cinci niveluri se instaleaza doua compensatoare din care unul la nivel inferior.

*pentru 6÷8 niveluri se instaleaza trei compensatoare din care unul la nivelul inferior iar celelalte distribuite simetric.

*pentru 9 si peste 9 niveluri se instaleaza cate un compensator la fiecare trei nivele.

*la coloanele de canalizare,care colecteaza ape meteorice in cladiri industriale,publice,etc.se vor instala compensatoare astfel incat distanta dintre doua compensatoare succesive sa nu fie mai mare de 10m.Se vor monta puncte fixe la jumatatea distantei intre doua compensatoare successive la baza si la varful coloanei.

15.Izolatia

Termoizolatiile pentru coloanele realizate cu conducte  PP se vor executa :

*cu materiale indicate in proiectul de executie

*potrivit prevederilor instructiunilor tehnice din Normativul I9-94.

* potrivit prevederilor instructiunilor tehnice din C142-85.

* potrivit cu  instructiunile tehnice date de producatorii de materiale Armaflex sau K-flex.

*potrivit cu detaliile de executie furnizate de producatori prin cataloage si manuale de utilizare.

Coloanele se izoleaza fonic cu izolatie Carmacell-Armaflex Tubolit AR Fonoblok care imbunatateste sigur confortul acustic,reduce zgomotul de la 34 dB la 15dB.,eliminandu-se puntile acustice intre conductele de apa pluviala si structura cladirii.Distanta intre fetele exterioare ale izolatiei sau intre acestea si suprafata finita a elementelor de constructii vecine va fi de minim 10cm.                                                                                

Cazul izolarii coloanelor verticale de canalizare pluviala  in nisa nodului sanitar sau a colectoarelor orizontale ale canalizarii pluviale prin plafonul  fals suspendat.

Acest sistem de scurgere este silentios indifferent de pozitionarea coloanelor :

acestea pot fi pozitionate fie vertical ,fie orizontal.

In cazul montajului vertical intre zidul exterior si peretele interior  lateral tencuit de 3cm  se monteaza coloana verticala izolata cu Tubolit AR .

In cazul montajului orizontal intre intradosul pardoselii etajului I si tavanul suspendat fals se monteaza conducta de evacuare pluviala izolata cu Tubolit AR cu grosime de 5mm.

e) Probarea conductelor

Dupa asamblarea conductelor prin diverse metode de inbinare in tronsoane reduse sau lungi ,pe marginea transeei sau in transee,se executa obligatoriu proba de etanseitate. . Pentru ca proba de etanseitate sa fie corect executata,se asigura urmatoarele conditii :

Asigurarea sprijinirilor si impanarii,in masive de beton la capete si coturi ale conductei supuse incercarii la presiune

 f)Executarea umpluturilor

Umplerea transeelor poate fi executata dupa executarea probelor de etanseitate 

 si presiune . Umplerea transeei se face cu pamantul rezultat din sapatura,afanat si fara bolovani sau pietre.Acest pamant se aseaza in straturi de 10÷15cm compactate cu deosebita atentie pana la formarea unui strat de 30÷40cm peste conducta.Se realizeaza   umplutura in straturi de 20÷30cm grosime, bine compactate.Compactarea se executa

 manual,cu maiul de mana pentru primul strat de 30÷40cm si mecanic,cu maiuri

 mecanice sau cilindri compresori,pentru restul straturilor.Dupa ce se executa 

 umplutura transeelor,se scot materialele cu care s-au asigurat sprijinirile.Se interzice

 ingroparea lemnului sau altor cofraje in umplutura.Lucrarea se termina cu  executarea pavajelor folosind in primul rand materialele rezultate din desfacere si se curata complet traseul retelelor.Surplusul de pamant se transporta intr-un depozit stabilit  cu beneficiarul  si autoritatile locale.                                                                                                        

g)Spalarea si dezinfectarea conductelor                                                                                   

Conductele trebuie bine spalate de murdariile  ramase din timpul lucrului si  urmeaza obligatoriu dezinfectarea lor.Spalarea se  face cu apa curata,operatiunea se face pana cand apa iese limpede..

16. Probarea si receptia retelelor de canalizare pluviala 

Probarea si receptia instalatiei interioare de canalizare pluviala

Instalatia de canalizare interioara pluviala se supune incercarii de etanseitate si incercarii de functionare pe toata inaltimea cladirii.Incercarea de etanseitate se face controland toate

punctele de imbinare accesibile.Punctele de imbinare ce se inchid cu masti se incearca pe parcursul lucrarii,inainte de inchiderea acestora.In cazul canalelor vizitabile proba de etansare a unui tronson de canal se executa dupa verificarea pantei si inainte de astuparea transeii.

Defectele imbinarilor

Daca au loc scurgeri la o imbinare cu mufa obisnuita filetata ,defectul nu se poate remedia decat taind si eliminand portiunea de conducta care contine imbinarea si intercaland in locul ei o bucata de teava.

Receptia retelelor de canalizare pluviala din incinta se face in conformitate cu prevederile Normativului I9-94 si HGR Nr.273/1994.

In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu prevederile din proiect,a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente,precum si a instructiunilor de montaj ale producatorilor de materiale si echipamente.Receptia retelelor de canalizare pluviala exterioara din incinta se face de catre o comisie compusa din reprezentanti din partea beneficiarului,proiectantului si constructorului numiti prin delegatii scrise care vor intocmi si semna actele de incheiere a acestor lucrari si vor decide asupra punerii in functiune a instalatiilor.La receptia lucrarilor executantul va pune la dispozitia comisiei urmatoarele documente :

• Proiectul de executie aprobat cu toate modificarile intervenite pe parcursul executiei      
• Certificatele de calitate pentru materiale,buletinele de incercariprecum si agrementele impuse.
•  Procesele verbale de probe de etanseitate
• Procesul verbal de spalare a conductelor
• Procesele verbale de la lucrarile ascunse

Procesul verbal de receptie va avea ca anexa lista cu omlsiuni sau defecte constatate de comisie si precizarea termenelor in care constructorul executa remedierile si completarile necesare.

17.DOCUMENTE SI INREGISTRARI

PVRC - Proces verbal de receptie calitativa

PVLA - Proces verbal de lucrari ascunse

PVFL  - Proces verbal de predare- primire front de lucru

FCC - Fisa de control a calitatii